
Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arata ca jumatate dintre romani sunt preocupati de colectarea selectiva a deseurilor de hartie, carton, plastic sau sticla, comparativ cu 90% dintre europeni. Acelasi studiu arata ca romanii sunt dispusi sa colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic in procent de 60%, media europeana fiind de 90% in cazul acestor deseuri. Pe locurile urmatoare se afla colectarea selectiva a deseurilor de sticla, cutiilor metalice, deseurilor de bucatarie, deseurilor electrice si electronice, pe ultimul loc aflandu-se deseurile de gradina.
Practic, tara noastra se afla la coada clasamentului european in ceea ce priveste disponibilitatea de a sorta deseurile menajere, alaturi de state precum Letonia si Cipru; acest fapt este dovedit de statisticile anuale, care arata ca in Romania sunt reciclate doar 1% dintre deseuri.
Majoritatea romanilor, peste 60%, si-ar dori mai multe instalatii de reciclare si compostare a deseurilor in zona unde locuiesc, in timp ce 58% dintre acestia declara ca isi doresc asigurari mai clare ca deseurile sunt intr-adevar reciclate. Totodata, aproape jumatate dintre cei chestionati spun ca au nevoie de mai multe informatii despre cum si unde se separa deseurile. Doar un procent de 40% s-ar lasa convinsi sa colecteze selectiv mai mult daca s-ar oferi stimulente financiare, precum garantii si tarife reduse. In ceea ce priveste actiunile pe care romanii le-ar intreprinde pentru a reduce cantitatea deseurilor generate, cei mai multi dintre acestia, 72%, declara ca ar fi dispusi sa cumpere exact cat au nevoie pentru a limita deseurile generate. 60% dintre romanii chestionati spun ca ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate inainte de a cumpara unele noi, in timp ce 48% ar evita sa cumpere produse „supra-ambalate“. In ceea ce priveste bunurile de folosinta indelungata si decizia de cumparare, cei mai multi dintre romanii implicati in studiu au declarat ca metoda producatorului care ar lua inapoi produsul vechi, atunci cand se face o noua achizitie, i-ar influenta cel mai mult decizia de cumparare. De asemenea, romanii declara ca sunt influentati si de o perioada de garantie cat mai mare la produs, dar si de utilizarea cat mai indelungata a produsului in cauza.
Datele de mai sus constituie un imbold pentru eforturile depuse de operatorul de salubritate de a implementa acest sistem, de colectare duala, si in municipiul Buzau. Aceasta si pentru ca legislatia europeana din domeniul salubrizarii este transpusa si in legislatia romaneasca, prin Legile 101/2006 si 211/2011. Articolul 24 alin. 6, lit. d) din aceasta ultima lege prevedere clar obligativitatea „membrilor comunitatilor locale, persoane fizice sau juridice, de a asigura precolectarea separata, in recipientele asigurate de operatorul serviciului, distinct inscriptionate siamplasate in spatii special amenajate, a deseurilor pe care le-a generat in propria gospodarie sau ca urmare a activitatii lucrative pe care le desfasoara“. Dincolo de obligativitatea cetatenilor, si operatorul de salubritate este obligat sa asigure colectarea separata a deseurilor reciclabile. Mai mult, Legea 211/2011 stipuleaza clar ca autoritatile publice locale „au indatorirea de a atinge, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla, provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere“.
RER Ecologic Service a demarat deja toate demersurile necesare pentru respectarea legii, prin dotarea cetatenilor cu saci galbeni necesari pentru realizarea colectarii duale. Eforturile RER sunt vizibile in anumite zone ale orasului, unde campania „Sacul galben“ a ajuns; mai precis, cetatenii au in permanenta saci galbeni, exista masini speciale pentru transportul acestora, masini distinct inscriptionate, care functioneaza conform unui grafic stabilit.
Problema cea mare nu este insa, de infrastructura, ci mai mult aceea a lipsei cunostintelor oamenilor din acest domeniu, reticenta acestora, lipsa unor informatii solide care sa determine modificari la nivelul comportamentului ecologic. Sesizand o lipsa acuta a unor astfel de informatii, RER a demarat o ampla campanie de informare, care se bazeaza, in special, pe repetarea mesajului campaniei in mod sistematic, pana cand acesta este insusit de fiecare cetatean in parte.